De ce eșuezi să bifezi lista de rezoluții

habit tracker resolutions

În urmă cu vreo 4 ani am văzut un video de-al unei vloggerițe, în care vorbea despre un lucru care a ajutat-o să atingă anumite obiective în viață și anume un whiteboard. Și-a notat pe un whiteboard lucruri pe care voia să le realizeze în câțiva ani, iar acest exercițiu se presupunea că o va motiva mai mult, prin puterea faptului că obiectivele erau scrise undeva, iar asta făcea și vizualizarea lor mai ușoară.

După mulți ani, tipa a regăsit această “tablă a viselor” și s-a gândit să arunce un ochi să vadă ce i-o fi debitat capul acu’ mult timp și, spre surprinderea ei, și-a dat seama că a reușit să bifeze majoritatea obiectivelor (lansarea propriei afaceri, o casă nouă în altă țară, călătorit etc.).

În urma vizionării video-ului, bineînțeles că m-am ambiționat să fac și eu ceva asemănător și am conceput o lista în fiecare an cu obiective pe care voiam să le ating. Am zis că dacă sunt scrise cu pixul pe foaie, le văd acolo tot timpul, o să mă ajute să le vizualizez îndeplinindu-se și o să mă motiveze mai mult. Nu?

🙂…

Vedeți voi, în acest clișeu de a face liste cu rezoluții, obiective, țeluri sau cum vreți voi să le mai spuneți, am uitat partea cea mai importantă care duce la realizarea lor: efortul zilnic depus în atingerea unui obiectiv.
Să îți dorești ceva nu e mare lucru, ne pricepem cu toții :)) și să vizualizezi cum obții acel ceva o fi un exercițiu bun, dar, în final, acțiunea duce la rezultate.

Cam în asta stă și esența “The Secret”, o carte care ia conceptul foarte simplu de “ce cauți, aia găsești” și îl romantizează, antrenând cititorul să strângă din ochi, dinți și buci cât de tare poate din dorință, pentru ca universul  să îi întindă în brațe ceea ce își dorește. După o tură bună de râs.

Într-adevăr, câteva lucruri din listele mele s-au îndeplinit de-a lungul anilor. Dar totuși, la sfârșit de an majoritatea listei rămânea “netăiată”. Și atunci care e diferența dintre obiectivele îndeplinite și cele care rămân doar niște rânduri pe hârtie? Și de ce e ok ca unele “dorințe” să rămână nebifate?

 

De ce îți dorești un anumit lucru?

E foarte important să știi ce vrei, dar mai ales de ce. Obiectivele tale ar trebui să îndeplinească o nevoie, de aceea trebuie să fii sincer/ă cu tine. De ce ai nevoie de atingerea acelui obiectiv? Vrei ceva doar pentru că e cool să te lauzi pe insta și facebook, sau pentru că într-adevăr îți folosește?

Pentru că atâta timp cât ai doar o listă din care, an de an, bifezi doar 1-2 obiective din 5, vei percepe asta ca pe un eșec, ceea ce va duce doar la acumularea frustrărilor.

Undeva în subconștientul meu, obiectivele de pe listele mele s-au prioritizat singure în funcție de ce îmi doream cu adevărat, fără să îmi dau seama. Iar obiectivele care nu m-ar ajuta cu adevărat nici în ziua de azi, au rămas nebifate. La momentul respectiv a fost frustrant să văd că ceva ce mi-am propus, nu s-a îndeplinit. Dar, în timp, supărarea asta a trecut când am învățat să renunț la lucrurile care nu mă fac să mă simt cu adevărat împlinită.

Dacă ai încercat să concepi o listă și ai eșuat în a o bifa, nu înseamnă că ai eșuat. Înseamnă că lista trebuie reevaluată dintr-o perspectivă diferită pentru a vedea care din obiectivele acelea joacă un rol cu adevărat important în ceea ce vrei să realizezi în viitor. Și cum decizi asta?

 

Axează-te pe termen lung

Vrei să te apuci de sală ca să arăți bine și să poți face sex (din nou), sau vrei să te apuci de sală pentru că ți-ai dat seama că începi să gâfâi dacă te apleci să îți legi șiretul?

Pentru că nu e nimic greșit cu niciuna din variantele astea, atâta timp cât te motivează 😂, doar că unul din ele are un deadline și nu e ceva “sustenabil”. Un six-pack s-ar putea să îl obții în 2 luni, dar ca să îl și menții, e nevoie de un angajament constant și continuu.

Așa că setează-ți acele milestones. Mici reușite de care să te bucuri. Mici obiceiuri pe care să le dezvolți spre atingerea unui scop mai mare. Altfel va fi o călătorie anevoioasă și frustrantă, pe care o vei parcurge cu oroare și dispreț până la destinația propusă.

Scopul final nu e o destinație, nu e o linie de finish, ci mai degrabă o nevoie de bază. Iar pentru a satisface acea nevoie, tot ceea ce faci se numește “work in progress”. Scopul ar trebui să fie cam același pentru că la baza lui stă o nevoie, dar obiectivele s-ar putea să se schimbe în fiecare an (nevoia de stabilitate s-ar putea să însemne că într-un an plănuiești să îți iei casă, iar în următorul, nevastă – sorry, am vrut să fie cu rimă :)) ).

 

Cel mai important pas este să concepi un plan

Motivul principal pentru care multe din obiectivele mele au rămas nebifate, an după an, este că nu a existat niciodată un plan concret de acțiune. Le-am scris și au rămas acolo.

Nu poți să ai un obiectiv fără o strategie. E important să te gândești “ok, care sunt pașii ca să îmi ating scopul?” Nu îți fie frică să fii cât mai specific/ă pentru că vei descoperi în curând că dacă vrei ceva cu adevărat, e nevoie de dedicare si prioritizare. Nu mai zic și de disciplină că se sperie lumea (dar trebuie și de-asta).

Să zicem că vrei să ai un abdomen tonifiat până la vară (un concept foarte lame, pătrățelele sunt cool full-season). Care e planul tău? Începi să mergi la sală.
Descoperi că ai randament mai mare dimineața, pentru că seara ești prea obosit/ă. Asta înseamnă că la 7 ești la sală în fiecare dimineață, iar ca să fii în stare să te trezești cu noaptea-n cap, trebuie să te culci devreme în fiecare seară.
În curând afli și că “abs are made in the kitchen”, așa că te organizezi în fiecare duminică să gătești meniul pe întreaga săptămână, pentru că nu ai timp să stai la tigaie în timpul săptămânii.

Iar chestiile astea trebuie să le faci zi de zi până când îți atingi scopul. Cui naibii îi mai trebuie abdomen tonifiat? Give me back my flappy belly!

Acesta e doar un exemplu, dar commitmentul tebuie să fie același indiferent de scop. Fiecare obiectiv presupune parcurgerea unor pași și presupune repetarea unor acțiuni până când acestea sunt făcute pe pilot automat, adică se formează un obicei.

 

Iar după cum ați văzut mai sus, formarea unor obiceiuri este în general important pentru orice obiectiv aveți – după cum ar zice Maxwell, cheia succesului (ce noțiune abstractă!) este ascunsă în rutina ta zilnică.
Acei 2 litri de apă pe zi, trezitul la 6 în fiecare dimineață, planificarea meselor în fiecare weekend, culcatul seara devreme – toate astea sunt niște rotițe mici care pun în mișcare un sistem mai mare.

În ideea asta, m-am gândit să vă pun la dispoziție și un habit tracker pe care îl puteți downloada mai jos.
Ce este un habit tracker? Un sheet cu un design drăguț pe care l-am pregătit pentru voi în care să bifați toate lucrurile pe care vreți să le faceți într-o zi (de la făcutul patului, la folosirea aței dentare) cu scopul ca acestea să devină niște obiceiuri. Mi s-a părut o idee foarte drăguță să ții evidența în scris chiar și pentru niște mici reușite. Pentru că, uneori, un gram de motivație sub forma unui chenar hașurat s-ar putea să fie gramul care te împinge mai departe. 🙂

 

PS. Nu vă propuneți prea multe obiceiuri deodată. Take it easy, it’s not a race!

Download Habit Tracker Printable .pdf

 

You may also like

1 Comment

  1. Da, ai si tu dreptate!
    Uneori uitam de lucrurile pe care le notam, alteori nu le dam importanta sau nu avem o strategie. Pot spune ca am o chestie pe lista de dorinte de vreo 2-3 ani…si nici astazi nu s-a materializat. Bine, au fost anumite chestii care au intervenit, insa in mare parte e bine sa ai o strategie si sa o iei in pasi mici.
    Nici Simona Halep nu a ajuns numarul 1 intr-un an de zile! 🙂




    1



    0

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *